Rețeaua UEFISCDI
Instituție gazdă:
Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonatori:
Dr. Marius Lucian Matache, Universitatea din București
Dr. Anca Nemuc, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE 2000
Dr. Vlad Niculescu-Dincă, Universiteit Leiden
Marin Popescu, Universitatea de Vest din Timișoara
Descriere:
Odată cu evoluția societală, și comunitatea științifică se vede pusă în fața unor schimbări ale paradigmelor ce stau la baza funcționării ei. Pe de-o parte stă nevoia de comunicare cu publicul larg, pandemia recentă a relevat necesitatea ca oamenii de știință să facă un pas în față și să vorbească pe subiectele pe care au competențe, altfel vor favoriza proliferarea de fake news în științe. În plus, știința este finanțată preponderent din fonduri publice, devenind esențial ca marele public să înțeleagă și să susțină un astfel de proces. Un concept discutat tot mai des este democratizarea științei: trebuie publicul să aibă un cuvânt de spus în știință? Unde se oprește inserția publicului în cercetarea științifică?
Disciplinele STEAM se confruntă cu o serie de probleme cronice și anume apetența redusă a tinerilor pentru științe, scăderea numărului absolvenților din aceste domenii și numărul redus al celor ce aleg cariera didactică, îmbătrânirea corpului profesoral din învățământul preuniversitar și scăderea numărului membrilor acestuia. România înregistrează rezultate modeste la testări internaționale, evidențiind un nivel ridicat de analfabetism funcțional, cel științific aflându-se la cote și mai mari. Nevoia de atragere a tinerilor în studiul științelor exacte e o necesitate, iar workshop-ul va încerca să discute soluții eficiente pentru schimbarea acestei paradigme și de implicare a stakeholder-ilor în acest proces. Pe fondul unei prezențe importante a societății civile în promovarea științei, un dialog cu ONG-urile devine o necesitate. Un prim pas va fi făcut printr-o masă rotundă cu Fondul Științescu al Federației Fundațiilor Comunitare din România, care a finanțat în ultimii ani proiecte de promovare a disciplinelor STEAM. De asemenea, posibilitatea utilizării citizen science ca mijloc de apropiere a tinerilor de științe și de înțelegere a ei de către publicul larg.
Pe de altă parte, globalizarea în general și participarea României în alianțe universitare și rețelele de cercetare europene permit tot mai des accesul cercetătorilor români la infrastructuri ce nu sunt disponibile în țară. Acestea au ca rol principal facilitarea științei de top, atât prin cercetările proprii, cât și prin deschiderea accesului la laboratoare și expertiza personalului către mediul științific, mediul educațional și inovatorii din mediul privat. Pentru unele infrastructuri, accesul nu se limitează doar la serviciile lor digitale. Accesul fizic și de la distanță la diferitele tipuri de instalații (laboratoare centrale, instrumente de referință, platforme de cercetare) este o parte integrantă a portofoliului lor de servicii și a îndeplinirii strategiilor lor de cercetare și inovare, în special pentru infrastructurile distribuite din domeniul mediului. Furnizarea diferitelor tipuri de servicii de acces necesită însă o guvernare și un management adecvat de acces, pentru a asigura furnizarea și utilizarea eficientă și eficace a serviciilor și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
În cadrul acestui workshop vom discuta cu cercetători români care lucrează în infrastructuri de cercetare din străinătate despre bune practici legate de definirea politicilor de acces la date și servicii, cuantificarea costurilor aferente, atragerea interesului utilizatorilor, administrarea propriu-zisă a accesului și capitalizarea rezultatelor obținute. Studiul de caz este ACTRIS (Aerosol, Clouds and Trace Gases Research Infrastructure), infrastructură de tip ERIC care implică mai mult de 120 de instituții de cercetare din Europa și o importantă componentă a diasporei românești. Tot la colaborarea europeană se referă și sesiunea privind oportunitățile și provocările oferite de participarea universităților românești în alianțele universitare europene.
Un subiect important pe care comunitatea STEAM trebuie să îl considere este retenția scăzută la toate nivelurile a “creierelor”: migrația cvasitotală a olimpicilor internaționali către universități din străinătate, imediat după absolvirea liceului, dar și numărul redus de absolvenți interesați să urmeze studii doctorale și cariere în cercetare.
Contact:
Marin Popescu, Universitatea de Vest din Timișoara
Email: marin.popescu@e-uvt.ro
