Rețeaua UEFISCDI
Instituție gazdă:
Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonatori:
Prof.univ.dr. Elena-Simina Tănăsescu, Universitatea din București
Prof.univ.dr. Constantin Valentin, Universitatea de Vest din Timișoara
Prof.univ.dr. Vlad Constantinesco, Université de Strasbourg, France
Prof.univ.dr. Vlad Perju, Boston College, USA
Dr. Oana Ștefan, King’s College London, UK
Prof.univ.dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest din Timișoara
Descriere:
Workshop-ul ia în discuție reziliența construcției democratice europene. Beneficiind de competențele în drept european, drept internațional și drept constituțional ale invitaților la eveniment, dar și de celelalte competențe relevante pentru construcția europeană și provocările la adresa acesteia (e.g., științe politice, dreptul afacerilor, dreptul noilor tehnologii), precum și de experiența academică și practică a participanților cu privire la legăturile care pot fi stabilite între sistemul de drept național și cele supra-naționale, workshop-ul își propune să abordeze probleme stringente pentru societatea democratică europeană în ansamblul ei, să le contextualizeze în raport cu dreptul internațional general și să le particularizeze la sistemul de drept român.
Astfel, invitații vor dezbate chestiuni precum: posibila criză curentă a democrațiilor liberale, raportul dintre dreptul internațional public general și dreptul Uniunii Europene, raportul dintre Uniunii Europene și dreptul național, protecția drepturilor fundamentale ca element definitoriu al statului de drept, provocările dialogului judiciar european, independența judecătorilor, rolul curților constituționale naționale în garantarea democrației, aportul societății civile la mecanismele statului de drept, consecințele dezvoltării tehnologice asupra proceselor democratice.
Considerată, pe bună dreptate, drept cel mai de succes exemplu de construcție instituțională internațională („rule-based international order”), singura organizație internațională cu adevărat „de integrare”, Uniunea Europeană a reușit să replice (fie și parțial) organizarea politică și funcțională socială pe baze democratic-liberale în afara comunităților de tip statal. În pofida reușitei sale, în prezent, acest model de succes se află sub presiunea a două tipuri de forțe.
Pe de o parte, pe scena internațională generală însăși, atractivitatea modelului liberal democratic de organizare politică națională se află într-un evident recul față de sfârșitul secolului XX. Mari puteri, precum Rusia și China, contestă fățiș modelul democratic-liberal,
fie ca depășit, fie ca expresie a „imperialismului cultural”. Această tendință este reflectată și de îndepărtarea (mai mult sau mai puțin) de modelul democratic-liberal a unor state din diferite zone geografice ale lumii pentru care regresul democratic părea implauzibil. Or, asemenea evoluții nu puteau să rămână fără ecou în viața politică internațională propriu-zisă; politica de
putere se întoarce astfel în prim-planul relațiilor internaționale, în detrimentul instituționalismului și al preferinței pentru cooperare.
Pe de altă parte, marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene se confruntă în interior cu mișcări politice care contestă parțial modelul liberal-democratic, prin revendicări nativiste sau etno-naționaliste, însoțite de preferința pentru (sau indiferența față de) guvernări autoritare. Fenomene similare se înregistrează și în alte state occidentale, spre exemplu în
Statele Unite ale Americii. Ținta predilectă a atacurilor acestor mișcări în Europa este chiar Uniunea Europeană, iar discursul anti-european este dublat de o tramă care îi vizează pe imigranți. Din perspectiva retoricii acestor mișcări maniheiste, Uniunea Europeană devine cel mai potrivit „responsabil de criză”: reprezintă o organizație politică ce depășește (este poate chiar în afara?) suveranității naționale (distincția interior / exterior), imaginea sa publică se identifică cu ideea de guvernare tehnocratică, bazată pe expertiză (distincțiile popor / elite, sus/ jos), iar libertățile pe care se întemeiază (în principal libertatea de circulație) par să încurajeze fenomenul imigrării (distincția similitudine / alteritate). Din aceste motive, pare improbabil ca asaltul retoric la adresa Uniunii Europene să scadă în virulență în viitorul apropiat.
Complicatul context internațional actual (cu un accent devenit semnificativ, dar greu de anticipat, pe puterea militară, în contextul războiului din Ucraina) furnizează o vulnerabilitate suplimentară pentru Uniunea Europeană, în ceea ce privește acțiunea sa în domeniul securității naționale a Statelor Membre. Cu totul altfel au stat lucrurile în raport cu provocările crizelor economice sau medicale, când Uniunea și-a putut justifica legal competența, funcționând ca o plasă de siguranță pentru guvernele și societățile naționale.
În aceste condiții, o aprofundare a integrării europene pe noi paliere nu este de așteptat pe termen scurt. Mai degrabă, principala sarcină a responsabililor și a suporterilor Uniunii Europene pare a fi cea de a apăra ceea ce s-a câștigat până acum, de a proteja ceea ce este acquis, un demers care necesită pragmatism, dar și posibile compromisuri în chestiuni percepute mai degrabă ca marginale. Pe de altă parte, ireversibilitatea integrării necesită intransigență cu privire la valorile sau obiectivele esențiale ale Uniunii lato sensu.
Premisa workshop-ului, care se dorește nu doar pragmatică, ci și constructivă, ar putea fi, totuși, aceea că aparentele dihotomii identitate europeană / identitate (constituțională) națională, suveranitate / integrare, cooperare / conflict includ diverse niveluri explicative, a căror punere în lumină se poate dovedi utilă pentru înțelegerea diverselor crize cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani. Participanții la eveniment vor căuta împreună explicații pentru momentul în care ne aflăm și vor evalua mecanismele pe care dreptul le pune la îndemână pentru a garanta rezistența democrației în societatea contemporană, în contextul unui risc sporit de fragmentare a Europei și a comunității internaționale înseși.
Organizarea workshopului se bucură de susținerea Hexagonului Facultăților de Drept din România (care include facultățile de drept ale Universității din București, Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universității „Al.I. Cuza” Iași, Universității „Lucian Blaga” Sibiu, Universității din Craiova și Universității de Vest din Timișoara), consorțiu informal construit în jurul ideilor de învățământ juridic de elită și de recunoaștere a valorilor. Un număr semnificativ al participanților din România va fi reprezentat de profesori ai acestor facultăți; totodată, un număr semnificativ al participanților din diaspora sunt alumni ai acestor facultăți, care și-au construit cariere academice și profesionale în străinătate.
Contact:
Prof.univ.dr. Lucian BERCEA, Universitatea de Vest din Timișoara
Email: lucian.bercea@e-uvt.ro
